Rolul „îngrășământului rădăcină” în mediul rădăcinii:
Dacă celula este așezată cu deschiderea în sus în sol, o parte din apa de ploaie sau de irigare rămâne „capturată” în celulă (în interiorul tubulețelor), comportându-se ca un mic vas.
Atunci apa reținută dizolvă substanțe nutritive din peretele celulei iar soluția rezultată rămâne în interiorul celulei. Tubulețul îngrășământului rădăcină, ca un baston nutritiv, eliberează treptat nutrienții, dar, spre deosebire de un baston nutritiv obișnuit, rata „spălării” nutrienților este mult mai mică, adică, în contrast cu îngrășămintele minerale, efectul se manifestă pe termen lung, în funcție de circulația apei și de numărul microorganismelor din sol (bacterii, fungi).
În mediul rădăcinii echipat cu îngrășământ rădăcină se formează un „complex rezidențial” plin de bacterii pentru viața solului. În structura friabilă și aerată, planta și microorganismele concurează pentru nutrienți. Sistemul radicular al plantei înconjoară acest „complex rezidențial” și, prin activitatea benefică a bacteriilor și fungilor, transformă elementele macro și micro greu asimilabile într-o formă accesibilă plantelor.
Dacă celula stă în sol cu deschiderea în jos, atunci aerisește. În sol, indiferent de orientare, sub acțiunea apei se dizolvă substanțe nutritive.
Tehnologia de fabricație a îngrășământului rădăcină permite o eliberare treptată a nutrienților. Celulele asigură pentru mai mulți ani o structură friabilă și aerată.
Materialele naturale folosite la fabricarea celulelor încetinesc eficient scurgerea nutrienților din sol.
Utilizarea îngrășământului rădăcină permite un consum mult redus de apă.
În caz de secetă prelungită sau lipsă a irigațiilor, rădăcinile dovedit cresc spre umezeală. În perioadele de secetă apa reținută în celule constituie o salvare pentru plante și pentru viața solului.
Capacitatea de drenaj a întregului sol rămâne în condiții de încărcare excesivă cu apă. Numai celulele rețin apa.
În sol uscat plantele au acces dificil la nutrienți. Chiar dacă ajung la ei, planta folosește acele resurse pentru creșterea sistemului radicular.
În sol prea umed, din lipsă de aer, plantele au dificultăți în alimentare.
În sol prea compact și greoi planta de asemenea se confruntă cu lipsă de aer și apa găsește greu căi de circulație. Într-un mediu lipsit de aer habitatul microorganismelor este restrâns iar activitatea lor „transformatoare” nu favorizează planta. Reacția soluției solului (pH-ul) are o importanță enormă. Cu câteva excepții, experiența dovedește că plantele pot absorbi elementele nutritive când pH-ul mediului radicular este între 6-6,5. Experimentele noastre consideră fluctuarea pH-ului mai promițătoare.
Plantarea bulbilor de lalele:
Amestecăm la fundul gropiței nisip sau pământ cu o jumătate de pumn de îngrășământ rădăcină (aprox. 30 g).
Așezăm mărul de lalea deasupra.
Nu uitați regula practică recomandată de specialiști:
„Adâncimea de plantare este de aproximativ de trei ori diametrul bulbului”
Umplem gropița cu nisip sau cu pământul existent
Udăm.
În funcție de mărimea bulbului: o jumătate de pumn (aprox. 30 g) sau 1 pumn (aprox. 50 g)
De ex. Lalea, crocus, iris etc. — o jumătate de pumn
Crin, coroana regelui, bulbi ornamentali etc. — 1 pumn
Pentru plantarea în grup a lalelelor: la aprox. 100 bulbi/m2 se recomandă 3 kg.
Pentru plantarea în grup a crinilor: la aprox. 16 bulbi/m2 se recomandă 1 kg.
Răsaduri:
Amestecăm pământul cu îngrășământul rădăcină în părți egale.
Punem în groapă amestecul de 2 pumnuri de îngrășământ rădăcină (80-100 g) și 2 pumnuri de pământ.
Așezăm răsadul în groapa de plantare.
Udăm.
Puieți:
Încorporăm 400-600 g (aprox. 1 litru) de îngrășământ rădăcină pentru fiecare plantă.
Așezăm puietul în groapă.
Umplem cu pământ scos la săpat, apoi tasăm ușor.
Umezim din abundență cu apă.
Plante veșnic verzi, cu balot:
Folosim un amestec turbă — îngrășământ rădăcină (40 dg îngrășământ rădăcină — 40 dg turbă, aprox. 1L îngrășământ rădăcină — 4L turbă).
Umplem cu amestec de turbă-îngrășământ-pământ.
Tasăm ușor.
Umezim din abundență cu apă.
Plante ornamentale:
În funcție de specie se recomandă raportul (40 dg îngrășământ rădăcină — 40 dg turbă, 1L îngrășământ rădăcină — 4L turbă).
Scoatem cu grijă planta cu balotul din vechiul ghiveci.
Replantăm într-un ghiveci cu cel puțin de două ori diametrul anterior.
Umplem ghiveciul cu amestec de îngrășământ rădăcină și turbă astfel încât balotul plantei să ajungă la înălțimea dorită.
Completăm ghiveciul cu restul amestecului de îngrășământ rădăcină și turbă, apoi udăm din abundență.
