Semințe le legume

Legume proaspete și deosebite

Legume proaspete, cultivate în grădina proprie: semințele potrivite sunt esențiale pentru o recoltă de succes. Citește mai departe »

Filtrare

Semințele de legume oferă o oportunitate excelentă atât pentru legumicultorii profesioniști, cât și pentru grădinarii amatori, de a se aproviziona cu legume proaspete, cultivate chiar de ei. Cultivarea pornind de la semințe de calitate este eficientă din punct de vedere al costurilor și oferă o gamă largă de legume bogate în vitamine. Fie că dorești salată timpurie, roșii aromate sau pepene zemos, bucuria drumului de la sămânță la masă este și a ta. Cheia este alegerea seminței bune – fie ea tradițională, eco/bio sau fără substanțe chimice – plantarea și îngrijirea corectă. 

Ce face ca o sămânță să fie valoroasă?

Proprietățile valorice ale semințelor sunt acei indicatori de calitate care determină valoarea biologică a seminței, precum și utilizabilitatea acesteia în producția agricolă și horticolă, respectiv succesul și rentabilitatea culturii. Aceste proprietăți asigură dezvoltarea unui lot de plante sănătoase și productive, care să ofere randamentul așteptat.

1. Proprietăți valorice biologice și fizice

Acești indicatori descriu direct starea fiziologică a seminței și puritatea fizică a lotului de semințe.

· Vigor germinativ (calitate fiziologică)

Procentul de semințe care pot dezvolta răsaduri sănătoase și normale într-un interval și condiții determinate. Acesta este cel mai important indicator, deoarece arată direct câte plante vor răsări și se vor dezvolta efectiv după ce au fost semănate. Semințele comercializate trebuie să respecte cerințe stricte minime de germinație, specifice fiecărei specii.

· Puritate (calitate fizică)

Procentul de semințe pure din lot. Prin semințe pure se înțeleg semințele intacte, sănătoase și complet dezvoltate ale soiului analizat. Lotul poate conține și semințe străine (ale altor culturi sau buruieni), precum și materiale inerte (ex. nisip, nămol, resturi vegetale, semințe sparte sau goale). Un grad ridicat de puritate asigură numărul corect de plante, reduce riscul introducerii buruienilor și minimizează greutatea inutilă la transport.

· Conținut de umiditate

Cantitatea de apă din sămânță, exprimată de obicei în procente din greutate. Un conținut adecvat de umiditate este esențial pentru păstrarea semințelor. Semințele de legume conțin de obicei 10-15% umiditate, iar cele oleaginoase (ex. dovleac) 9-10%. Pentru a crește durata de păstrare, producătorii reduc conținutul natural de umiditate cu încă 5% prin uscare, iar sămânța păstrează această valoare în plicuri sigilate. Un conținut prea mare de umiditate declanșează procesele fiziologice, crește respirația, ceea ce duce la supraîncălzirea, alterarea, scăderea drastică a capacității de germinare și mucegăirea seminței.

· Greutatea a o mie de semințe

Greutatea exprimată în grame a 1000 de semințe. Cunoașterea acesteia este importantă pentru a calcula cantitatea necesară de sămânță. Caracterizează și valoarea nutritivă a soiului și gradul de umplere a seminței. Pe plicurile de semințe din import nu se indică greutatea a o mie de semințe, ci greutatea unui gram de semințe. Cantitățile sunt indicate în grame sau ca număr de semințe.

2. Proprietăți valorice fitosanitare și genetice

Acești factori garantează siguranța recoltei și rezultatul muncii de ameliorare.

· Identitatea și puritatea soiului (calitate genetică)

Identitatea soiului atestă că sămânța aparține cu adevărat soiului menționat pe ambalaj. Puritatea soiului atestă că indivizii din lotul de semințe corespund genetic soiului cultivat (ex. la hibrizi, proporția de hibrid). Aceste valori garantează că vom obține plante cu proprietățile dorite (ex. rezistență la boli, randament).

· Starea fitosanitară

Sămânța comercializată trebuie să fie lipsită de agenți patogeni (ex. ciuperci, bacterii, virusuri) și dăunători (ex. gărgărița fasolei sau mazării) transmiși prin sămânță. Sămânța infectată este una dintre principalele surse de răspândire a bolilor, care poate afecta răsadul încă din faza de germinare (ex. căderea răsadurilor cauzată de Pythium) sau poate provoca pierderi semnificative de recoltă în faze ulterioare (ex. virusul mozaicului castraveților).

· Capacitatea de germinare

Capacitatea de germinare a semințelor este un indicator calitativ de bază, care exprimă procentul de semințe din loturile analizate ce pot dezvolta plante sănătoase într-un interval de timp determinat, în condiții optime (umiditate, temperatură, aer, lumină adecvate). Capacitatea medie de germinare a semințelor de legume este de 80-90%.

Cât timp își păstrează capacitatea de germinare semințele de legume?

Durata de păstrare a capacității de germinare a semințelor de legume diferă semnificativ de la o specie la alta, dar depinde în mare măsură și de condițiile de depozitare. În general, majoritatea semințelor de legume își păstrează capacitatea de germinare între 1 și 8 ani, dacă sunt depozitate corespunzător.

Câteva exemple:

· Semințele de scorțisoară neagră, arpagic, păstârnac și rubarbă sunt viabile timp de 1 an.

· Semințele de porumb dulce, pătrunjel, praz și sparanghel sunt viabile timp de 2-3 ani.

· Semințele de fasole, sfeclă, dovlecel patisson, ardei, morcov, ștevie, spanac de Noua Zeelandă, ceapă și țelină sunt viabile timp de 3-4 ani.

· Semințele de salată, varză, roșii, ridichi, spanac, dovleac, vinete și mazăre sunt viabile timp de 4-6 ani.

· Semințele de pepene verde sunt viabile timp de 6 ani, cele de dovlecel timp de 6-8 ani, cele de castravete timp de 8 ani, iar cele de pepene galben timp de 8-10 ani.

Cum pot verifica dacă o sămânță veche mai este utilizabilă?

Dacă nu suntem siguri de calitatea semințelor depozitate mai demult, este recomandat să facem un test simplu de germinare înainte de semănat.

1. Puneți 10 semințe pe un prosop de hârtie umed, vată sau hârtie de filtru.

2. Puneți-le într-o cutie sau pungă de plastic închisă ermetic.

3. Țineți-le la temperatura camerei sau la temperatura optimă pentru specie (ex. pentru ardei, vinete la 24-25°C).

4. După expirarea timpului de germinare (vezi mai jos), numărați câte semințe au germinat.

5. Dacă au germinat mai puțin de 7 semințe (70%), este recomandat să semănați mai des pentru a compensa răsărirea slabă sau să cumpărați semințe proaspete.

6. Dacă procentul de germinare este și mai mic, nu merită să folosiți sămânța depozitată.

În cât timp germinează semințele diferitelor legume?

Viteza (timpul) de germinare a semințelor diferă foarte mult de la o specie la alta și depinde în mare măsură de asigurarea temperaturii optime de germinare pentru planta respectivă. Timpul de germinare este de obicei exprimat în zile. Tabelul de mai jos prezintă timpul mediu de germinare al celor mai frecvente legume, în condiții optime (temperatură, umiditate și aer adecvate):

 

Specie

Timp de germinare (zile)

Temperatura optimă de germinare (°C)

Viteza de germinare

Ridiche de lună

3-6

16-35

Foarte rapid

Salată

4-7

5-25

Rapid

Castravete

5-8

20-35

Rapid

Mazăre, fasole

6-12

5-30

Rapid

Dovlecel, dovleci

5-12

16-35

Rapid

Varză (broccoli, gulie, varză)

7-10

10-35

Mediu-rapid

Roșii

6-14

15-30

Mediu

Ardei, vinete

8-14

20-35

Mediu (necesită temperaturi ridicate)

Morcov

12-18

10-30

Mediu-lent

Sfeclă

10-14

10-30

Mediu-lent

Pătrunjel

21-28

15-20

Lent și greoi

 

Cum se poate păstra capacitatea de germinare?

Păstrarea capacității de germinare depinde de depozitarea corectă. Până la utilizare, semințele trebuie păstrate în condiții uscate și răcoroase, nu este recomandat să fie depozitate în pivnițe reci și umede. Semințele profesionale și unele semințe pentru grădinărit (în plicuri colorate) sunt ambalate în plicuri metalice de conservare a germinației, în interiorul ambalajului de hârtie, astfel încât, în plicul nedesfăcut, semințele rezistă bine la condițiile extreme din timpul transportului, manipulării și depozitării.

Este recomandat să verificați data de valabilitate (data sigilării) a seminței înainte de cumpărare. Nu cumpărați semințe cu valabilitate expirată! Semințele desfăcute ar trebui folosite, de preferință, în anul achiziției. Cumpărați doar atâtea semințe câte aveți nevoie pentru anul respectiv.

Dacă totuși rămân semințe de anul precedent, acestea pot fi folosite și după expirarea valabilității, cunoscând perioada de păstrare a capacității de germinare pentru fiecare specie (vezi mai sus). Plicurile desfăcute pot fi păstrate, cu pierderi minime de calitate, până în sezonul următor, în cutii metalice sau borcane închise ermetic, la 10-12°C. În cazul semințelor rămase de anul trecut, trebuie să ne așteptăm la o scădere a capacității de germinare și a vigorii germinative.

Ce înseamnă clasificarea semințelor?

Semințele de legume sunt clasificate oficial pe baza calității și originii. Acest sistem asigură ca producătorii și grădinarii să poată cumpăra semințe de încredere, cu valoare genetică verificată. Clasificarea este reglementată prin lege în Ungaria (și în UE), iar semințele comercializate pot aparține doar unei categorii recunoscute oficial.

Principalele clase de semințe de legume:

Sămânță elită (sămânță de bază), gradul 0 de multiplicare

Aceasta este sămânța pură, menținută de ameliorator. Se multiplică direct din materialul de ameliorare, pentru multiplicări ulterioare sau ca bază pentru noi ameliorări. De obicei, este marcată cu etichetă albă.

Sămânță de multiplicare gradul I

Lot de sămânță multiplicat din sămânța elită. Este genetic uniformă, pură, dar produsă deja în condiții de producție industrială. Este potrivită pentru multiplicare ulterioară sau pentru producție directă. Este marcată cu etichetă albastră.

Sămânță de multiplicare gradul II sau sămânță comercială

Loturi multiplicate din sămânța de gradul I, care sunt folosite direct pentru producție, nefiind potrivite pentru multiplicări ulterioare. Este marcată cu etichetă roșie.

Ce este sămânța hibridă și ce avantaje are?

Sămânța hibridă este rezultatul ameliorării moderne, fiind marcată pe ambalaje adesea cu F1 (Filial 1, adică prima generație de urmași). Esența constă în obținerea ei prin încrucișarea dirijată a două plante părinte genetic stabile și atent selecționate. Prima generație (F1) rezultată (hibridul) combină proprietățile dorite ale părinților și, de obicei, prezintă o vigoare mai mare decât oricare dintre părinți. Acest fenomen se numește efect de heterozis.

Utilizarea semințelor hibride în grădinăritul de amatori aduce numeroase avantaje, dar are și unele limitări.

Avantaje:

· Producție mai mare și vigoare: hibrizii F1 sunt de obicei mai productivi și au o creștere mai rapidă și mai uniformă datorită efectului de heterozis.

· Rezistență la boli: unul dintre principalele scopuri ale ameliorării este ca plantele hibride să fie mai rezistente (rezistente sau tolerante) la bolile și dăunătorii frecvenți (ex. castravete rezistent la mană sau virusuri, roșii rezistente la patarea fuzariană, morcov rezistent la alternarioză etc.).

· Uniformitate (omogenitate): plantele F1 sunt genetic uniforme. Forma, culoarea, mărimea și perioada de maturare a recoltei sunt foarte omogene, ceea ce este avantajos din punct de vedere estetic și la recoltare.

· Alte proprietăți avantajoase: prin hibridizare se combină și alte caracteristici speciale, cum ar fi toleranța la secetă, păstrarea îndelungată pe raft sau gustul deosebit de dulce.

Dezavantaje:

· Sămânță mai scumpă: producerea semințelor hibride este costisitoare și necesită mult timp, expertiză și infrastructură, de aceea sunt de obicei mai scumpe decât semințele soiurilor tradiționale (polenizate liber).

· Nu merită să păstrați sămânță: acesta este cel mai important aspect pentru grădinarii amatori. Dacă se colectează sămânță din plantele F1 (generația F2), în anul următor plantele nu vor mai avea aceleași proprietăți excelente ca părinții. Recolta nu va fi uniformă, iar urmașii pot fi diferiți ca mărime, gust, productivitate și rezistență la boli, fiind adesea mai slabi.

· Trebuie cumpărată sămânță nouă în fiecare an: pentru a obține proprietățile dorite, sămânța hibridă trebuie cumpărată anual, în timp ce la soiurile polenizate liber se poate păstra sămânță proprie.

Ce tratamente se aplică semințelor?

Sămânța este tratată în diverse moduri pentru a asigura uniformitatea semănatului și răsăririi, precum și pentru a stimula dezvoltarea plantelor. Majoritatea semințelor sunt tratate (dezinfectate), adică acoperite cu o substanță de protecție a plantelor care distruge dăunătorii de pe suprafața seminței sau de sub coajă.

O metodă modernă de tratare este așa-numita încrustare, în care suprafața seminței este acoperită cu un film subțire, de obicei colorat (albastru sau roz), impregnat cu substanță de protecție a plantelor. Substanța acționează când sămânța ajunge în sol, oferind protecție sigură în faza de început a dezvoltării plantei împotriva bolilor răsadurilor. Semănătoarea nu deteriorează suprafața seminței, semănatul la distanță este mai ușor, deoarece semințele nu se lipesc între ele. Datorită culorii vii, semănatul poate fi ușor verificat. La semănatul semințelor încrustate, substanța de tratament nu blochează elementele semănătorilor moderne de precizie.

Semințele mici, neregulate sau greu de manipulat sunt acoperite cu un strat gros, proces numit drajare (pelletizare). Scopul este obținerea unei semințe mai mari, rotunde, de dimensiuni uniforme. Pelletele calibrate și mari permit semănatul la distanță și la număr, esențial în producția profesională. Pe lângă avantajele mecanice, stratul are și rol de protecție. Peletul poate conține nu doar substanțe de tratament, ci și microelemente, nutrienți de start sau preparate biologice (ex. ciuperci Trichoderma). Materialul de umplutură ajută adesea la menținerea umidității în jurul seminței, ceea ce este deosebit de util pentru semințele mici, care se pot usca ușor la suprafață. Se folosește cel mai des la salată, morcov, pătrunjel, ceapă, spanac, iar la plante ornamentale la petunie, begonie.

Semințele cu timp lung de germinare sunt pre-germinate, pentru a crește procentul de răsărire și a scurta perioada de vegetație. Tratamentul termic este o procedură obișnuită la ceapa de arpagic, determinând regresia începuturilor de tulpini florale. Semințele păroase sau cu cârlige (ex. roșii, morcov) sunt șlefuite, pentru a facilita semănatul la distanță.

O procedură specială de tratare este iradierea cu gamma, folosită la mac și măghiran. Aceste două plante necesită o densitate optimă pentru o bună răsărire, dar ulterior densitatea mare le încetinește dezvoltarea, de aceea trebuie rărite. Semințele iradiate germinează, stimulând răsărirea celorlalte, dar mor în stadiul de plantule. De obicei, se amestecă 30-40% semințe iradiate cu cele netratate.

Ce informații apar pe ambalajul semințelor pentru grădinărit (plicuri colorate)?

Pe plicurile de semințe pentru grădinărit, pe lângă specie și denumirea soiului, se găsește o scurtă prezentare ilustrată sau multilingvă cu informațiile de bază necesare pentru semănat. În plus, se menționează cantitatea de sămânță (în grame sau ca număr de semințe), data sigilării, numărul sigiliului și/sau al lotului de semințe, precum și perioada de valabilitate, care este de 2 ani de la sigilare.

Ce este sămânța eco/bio și fără substanțe chimice?

Semințele eco și fără substanțe chimice sunt baza grădinăritului sustenabil, asigurând o recoltă curată și sănătoasă.
Sămânță eco: produsă prin metode de agricultură ecologică, conform bazei de date NÉBIH.
Sămânță fără substanțe chimice: provine din culturi convenționale, dar nu este tratată cu produse de protecție a plantelor după recoltare. Ideală pentru grădinarii amatori, disponibilă și în plicuri colorate.

Limba si moneda
Se incarca...
Se incarca...
Autentificare
sau
Parola uitata
Se incarca...
Categorii
Elemente de meniu